Capturarea unui unicorn, miniatură în manuscrisul Oxford, Bodl. 533 (sec. XIII), f. 3r, © Bodleian Libraries, University of Oxford, CC BY-NC 4.0, https://digital.bodleian.ox.ac.uk/objects/36652b63-d9b1-4480-a88b-769d558bf238/surfaces/6b403dae-4c5f-481c-9fd6-7089e4684a16 . Imaginația umană își construiește cele mai frumoase castele de nisip pe realități pe care nu le poate verifica. Acesta este cazul legendei unicornului (inorogului), construită în jurul unui animal fabulos p

Icoana acheiropoietă din Ghetsimani reprezentată în manuscrisul Madrid, Biblioteca del Monasterio de El Escorial, T.I.1 (ca. 1280-1284), f. 44r, https://rbme.patrimonionacional.es/s/rbme/item/11337#?c=&m=&s=&cv=95&xywh=-4400%2C-263%2C12014%2C5244 . Legendele despre așa-numitele icoane „nefăcute de mâini omenești” (acheiropoiete) au apărut în jurul secolului al VI-lea, cu scopul de a populariza miracolele atribuite acestora, de a promova venerarea lor și de a spori numărul lo

Giotto, Înălțarea la cer a Sfântului Ioan Evanghelistul , Capela Peruzzi, Santa Croce, Florența (sec. XIV), https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Giotto_di_Bondone_-_Scenes_from_the_Life_of_St_John_the_Evangelist_-_3._Ascension_of_the_Evangelist_-_WGA09300.jpg . După moartea apostolului și evanghelistului Ioan (sfârșitul secolului I), mormântul său nu a devenit un loc venerat de creștini, iar generațiile ulterioare au uitat locul exact unde acesta se situa. Cea mai veche bi

Icoana din Edessa în manuscrisul Paris, BNF Lat. 2688 (sec. XIII), f. 75r, https://mandragore.bnf.fr/mirador/ark:/12148/btv1b8101682k/f61 . În lumea bizantină, icoana din Edessa – cunoscută sub numele de sfânta mahramă – a fost, fără îndoială, cea mai faimoasă icoană „nefăcută de mână omenească” (acheiropoieton). Conform legendei, înainte de moartea sa, Hristos și-ar fi imprimat chipul pe o pânză, pe care ar fi trimis-o regelui Abgar al V-lea al Edessei, împreună cu o scriso

Martiriul celor trei Tineri Anania, Azaria și Misail, miniatură în manuscrisul Vatican, BAV gr. 1613 (10th/11th c.), f. 251 (detaliu), https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Ananias,_Azarius_and_Misael_(Menologion_of_Basil_II).jpg . Pe vremuri, pierderea capului nu era un eveniment excepțional. Războaiele, conflictele de tot felul și pedepsele puteau conduce relativ ușor la moarte prin decapitare. Printre cei condamnați la acest sfârșit tragic, textele hagiografice prezintă

Mutarea moaștelor cuviosului Ioasaf de către regele Barachia, miniatură în manuscrisul Los Angeles, Getty Museum, Ludwig XV 9 (15th c.), f. 375, https://www.getty.edu/art/collection/object/103SC6 Poveștile, ca și proverbele, au călătorit dintotdeauna, necunoscând granițe. Este cazul unei vechi legende indiene care, transformată în povestire edificatoare și apoi în text hagiografic, s‑a bucurat de un mare succes în Evul Mediu. Începând cu secolul al XI-lea, eroul său, prințul

Tecla reprezentată pe un flacon de lut de origine coptă (sec. VI/VII), Paris, Musée du Louvre, Département des Arts de Byzance et des Chrétientés en Orient, MNC 1926, https://collections.louvre.fr/ark:/53355/cl010280955 Conform vechilor scrieri care fac referire la fârșitul său, sfânta Tecla (24 septembrie) nu ar fi murit, ci ar fi dispărut în mod miraculos fie într-o nișă în stâncă, fie în pământ. Miracolul s-ar fi petrecut lângă Seleucia (astăzi Silifke, în Turcia) din vech

Sinaxarul papei Grigorie I în manuscrisul Sinai gr. 548 (sec. X), f. 142r, https://www.loc.gov/resource/amedmonastery.00279380745-ms/?sp=145&st=single (Washington, Library of Congress) Papa Grigorie I al Romei (590-604) este cunoscut in creștinismul răsăritean mai ales datorită asocierii numelui său cu liturghia darurilor mai-înainte sfințite. În perioada postului Paștilor, această liturghie specială este celebrată in zilele din timpul săptămânii, de luni până vineri. Impro

Împăratul Teofil și curtea sa, miniatură în manuscrisul Madrid, Gr. Vitr. 26-2, sec. XXII (Cronica lui Skylitzes), f. 42v, https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Emperor_Theophilos_and_his_court,_Skylitzes_Chronicle.jpg# În tradiția bizantină, prima duminică din post este numită a Ortodoxiei. Ea evocă un moment istoric cunoscut ca Triumful Ortodoxiei , în care a avut loc recunoașterea definitivă a cultului icoanelor în imperiul bizantin. Evenimentul s-a petrecut în anul 843,